RO
HU
EN
Actualizari in website
Comisii
Contact

www.crisana.ro - Crisana online

Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Bihor a fost, ieri, gazda primului eveniment din cadrul unui proiect trasfrontalier în colaborare cu Camera Arhitecţilor din judeţul Hajdu-Bihar. Conferinţa cu tema "Legislaţie, restaurare şi regenerare urbană în context transfrontalier Oradea-Debreţin" a reunit mai mulţi arhitecţi din România şi Ungaria.

Evenimentul organizat, ieri, de OAR - Filiala Teritorială Bihor, la Hotelul Continental, s-a bucurat de pezenţa unei delegaţii importante a Camerei Arhitecţilor din judeţul Hajdu-Bihar. Conferinţa a fost organizată în cadrul Proiectului "Cross-border cooperation between architectural design organisations - HURO", finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 şi cofinanţat de la bugetele naţionale ale celor două state membre participante în program, Ungaria şi România. Obiectul principal al proiectului este îmbunătăţirea competitivităţii economice şi dezvoltarea în domeniul proiectării de arhitectură din Oradea şi Debreţin, prin realizarea unei strategii comune de dezvoltare în domeniul proiectării şi dezvoltării urbane. Astfel, se urmăreşte intensificarea colaborării între cele două organizaţii profesionale. În cadrul conferinţei de la Oradea va fi prezentată legislaţia de specialitate şi se va discuta despre restaurare şi regenerare urbană. Ieri, a avut loc o primă manifestare în cadrul proiectului, conferinţa cu tema "Legislaţie, restaurare şi regenerare urbană în context transfrontalier Oradea-Debreţin", care va fi urmată de o expoziţie comună a celor doi parteneri de proiect. În deschiderea conferinţei a luat cuvântul Adriana Lipoveanu, arhitectul şef al Oradiei. "Este un proiect important în această zonă a Europei, unde cele două oraşe, Oradea şi Debrecen, au un trecut comun şi doresc să-şi clădească un viitor împreună, pentru că doar împreună putem fi mai puternici. În al doilea rând, acest proiect este important în revitalizarea patrimoniului arhitectural", a declarat Adriana Lipoveanu. Aceasta a amintit că, zilele trecute, a fost modificată legea faţadelor, care cuprinde în incidenţa sa şi centrele istorice, acest lucru permiţând ca administraţia locală să sprijine proiectele de reabilitare a imobilelor din zona centrală istorică. În partea a doua a conferinţei s-au desfăşurat două sesiuni tematice, printre arhitecţii care au susţinut comunicări numărându-se Cătălina Bocan, Rácz Zoltán, Tiberiu Ciolacu, Paskucz Stefan Ioan, respectiv Pafka Ernest.

28.06.2012, 22:30


Cotidianul Crisana

COOPERARE ÎN ARHITECTURĂ LA ORA DE BILANŢ                       

Sunt afacerile în proiectare un subiect pentru o cooperare transfrontalieră?

Prezentul în Oradea şi Debrecen, din punct de vedere arhitectural ne pune în faţa unui fenomen de dezvoltare modern cu deschidere spre forme şi stiluri diferite, care ne demonstrează că domeniul afacerilor este prosper şi contribuie la o dezvoltare a oraşului prin construcţiile noi, dar care trebuie îndrumate spre o direcţie ce denotă existenţa şi importanţa celor care contribuie la acest aspect ARHITECŢII, prin societăţile de proiectare.

Cooperările transfrontaliere din ultimii ani au implicat diferiţi actori economici din mai multe domenii, cum sunt construcţiile civile şi industriale, comerţ, producţie etc., prin proiecte care vizau aspecte legate strict de execuţie sau produse finite. La baza oricărei activităţi economice se află însăşi locul în care se desfăşoară, un spaţiu care trebuie definit, integrat şi adaptat tipologiei serviciului oferit. Din acest punct de vedere, în orice dezvoltare economică este implicată şi o societate de proiectare prin serviciile oferite comunităţii. Cooperarea transfrontalieră în domeniul proiectării, ca schimb de experienţă şi bune practici se impune şi este necesară prin prismă dezvoltării economice şi urbanistice a celor două oraşe.

Premisa pentru care Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Teritorială Bihor a dezvoltat o cooperare transfrontalieră finanţată de Uniunea Europeană prin Programul De Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, Prioritatea 2 - Întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de graniţă, axa 2.1 Sprijinirea cooperării transfrontaliere în domeniul afacerilor, completat de co-finanţarea naţională a celor două state membre participante în program, Ungaria şi România, a pornit de la istoria celor două oraşe Oradea şi Debrecen care se reflectă prin stilistica arhitecturală a clădirilor prezentând aceeaşi componentă urbanistică - stradă pietonală, zonă centrală formată din imobile cu valoare culturală şi istorică, dezvoltarea cartierelor adiacente etc.

Ce rol au organizaţiile profesionale pentru comunitate?

Argumentul principal derivă din faptul că arhitectura a fost întotdeauna un deziderat al întregii societăți în toate formele ei de organizare, de la individ, grup, comunitate, până la organizații private sau publice, angajate în economie sau în administrare și guvernare. Acest deziderat este cuprins în aspirații personale, manifeste și programe sau politici. Domeniul de proiectare, este tratat la nivel naţional de către Ordinul Arhitecţilor din România prin Politica pentru Arhitectură în România 2010-2015, ca document ce contribuie la cultura mediului construit şi calitatea vieţii.  În acest sens ca organizaţie profesională înfiinţată în baza unei legi speciale, Legea 184/2001 cu modificările şi completările ulterioare, am iniţiat şi dezvoltat din anul 2006 colaborări profesionale pe diferite teme cu partenerul nostru Camera Arhitecţilor din judeţul Hajdu-Bihar. Rezultatul colaborărilor noastre s-a concretizat prin proiectul de cooperare transfrontalieră intitulat „Cross-border cooperation between architectural design organisations” şi care a confirmat că rolul şi contribuţiile proiectanţilor, prin dezbaterile pe teme de restaurare sau exemplele de bună practicăalături de experienţele colegilor din Ungaria, este un dialog necesar ca sa întelegem mai bine şansele şi dificultăţile dar mai ales să căpătam inspiraţie în ceea ce facem, pentru a dezvolta o arhitectură de calitate.

În România formularea şi susţinerea Politicii pentru arhitectură ca parteneriat eficace între corpul profesional, administraţie publică şi comunităţi presupune un demers care trebuie dezvoltat. Politica de stat în domeniul arhitecturii are o menire pragmatică: să asigure confort şi securitate pentru cetăţeni intr-un mediu cultural şi identitar adecvat. În consecinţă, autorităţile publice – cea centrală şi cele locale - vor trebui să aşeze arhitectura la un nivel înalt pe agenda lor politică şi culturală şi, în felul acesta, să înlăture obstacolele din calea realizării unui mediu construit durabil, de bună calitate.

Dacă este să faceţi un bilanţ al activităţilor proiectului, cum il evaluaţi?

Ca manager de proiect, pot să declar că am realizat un beneficiu pentru cele două organizaţii, dar care nu ar fi fost realizat fără echipa de proiect, formată din conducerea organizaţiei (Raluca Covacescu, Popescu Sturz Vlad, Falub Cosmin etc.) şi arhitecţii specialişti implicaţi pe fiecare activitate (Hagiu Ardian, Szasz Paul,  Pafka Ernest, Muth Octavian etc.). Am ajuns la concluzia că temele discuţiilor nu s-au epuizat şi că toate eforturile celor care dezbat arhitectura au un scop unic, acela de a întelege arhitectura ca fenomen complex şi inseparabil de aspectele vieţii şi mai ales de a îşi aduce aportul ca aceasta să fie mai bună calitativ.  Cu cât tematica profesională în schimburile de experienţă este mai diversificată, ca multitudine de soluţii în tipul de construcţii, cu atât creşte numărul beneficiarilor produsului de arhitectură.

Amintesc faptul că obiectul principal al proiectului a fost îmbunătăţirea competitivităţii economice şi dezvoltarea în domeniul proiectării de arhitectură din Oradea şi Debrecen, prin intensificarea colaborării celor două organizaţii profesionale, prin acţiuni şi schimburi de experienţă între societăţile de proiectare, pentru ca finalitatea să contribuie la dezvoltarea comună a zonei de cooperare transfrontalieră. Valoarea totală a proiectului este 56.230 Euro din care partenerul lider are 32.378 Euro şi partenerul de proiect 23.852 Euro.

Proiectul prin abordarea în cadrul activităţilor a fenomenelor comune transfrontaliere din domeniul proiectării, a atins un segment de afaceri şi beneficiari de servicii care poate să conducă spre o dezvoltare economică prin coeziune socială necesară la nivel local.

Activităţile din cadrul proiectului au cuprins două conferinţe de specialitate, urmate de două expoziţii şi workshop-uri care au reflectat prin imagini şi discuţii nivelul arhitecturii orădene şi nu numai. Cooperarea transfrontalieră este acum vizibilă prin portalul www.arhitecthuro.ro, un site de specialitate, structurat cu meniuri uşor de accesat, vizibile, astfel încât toţi utilizatorii să obţină informaţiile de specialitate pe care le caută. Denumirea meniurilor va sugera natura informaţiilor pe care le transmite. De asemenea vor fi postate pe portal informaţii de interes general din domeniul construcţii, arte plastice, design si amenajări interioare şi peisagistice.

Finalul proiectului va fi prezentat în cadrul conferinţei de presă din 20 februarie 2013 printr-un catalog de proiecte de arhitectură comune ale Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Teritorială Bihor şi Camera Arhitecţilor din judeţul Hajdu-Bihar.

Angela Lupşea – manager proiect.


Multe proiecte de arhitectura,

doua organizaţii PROFESIONALE,

un catalog comun

20 Februarie 2013 este ziua în care Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Bihor prezintă finalul proiectului intitulat „Cross-border cooperation between architectural design organisations” finanţat de Uniunea Europeană prin Programul De Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, Prioritatea 2 - Întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de graniţă, axa 2.1 Sprijinirea cooperării transfrontaliere în domeniul afacerilor, completat de co-finanţarea naţională a celor două state membre participante în program, Ungaria şi România, împreună cu organizaţia similară Camera Arhitecţilor din judeţul Hajdu Bihar – Ungaria.

Catalogul comun realizat în cadrul proiectului cuprinde proiecte de arhitectură structurate pe diferite categorii de construcţii şi funcţiuni, exemple de bună practică în reabilitări de clădiri istorice precum şi propuneri de intervenţii în spaţii publice, toate aparţinând arhitecţilor din Oradea şi Debrecen, respectiv societăţilor de proiectare unde îşi exercită profesia.

Publicaţia este rezultatul schimbului de experienţă între Filiala Bihor a Ordinului Arhitecţilor din România şi organizaţia similară din judeţul Hajdu Bihar – Ungaria, ca urmarea activităţilor derulate în proiectul de cooperare transfrontalieră, toate proiectele prezentate fiind cuprinse în expoziţiile de specialitate realizate în comun.

Catalogul este adresat atât colectivităţilor locale cât şi viitorilor investitori, care prin construcţiile realizate şi propuse pot să cunoască valoarea profesională a societăţilor de proiectare şi modul cum pot acestea să contribuie la o dezvoltarea urbanistică  a oraşului.

Motivul pentru care a avut loc abordarea unor teme comune între organizaţiile profesionale a fost acela de a cunoaşte menirea arhitectului într-o dezvoltare economică şi urbanistică a unui oraş.

Dacă este să definima activitatea în domeniul arhitecturii putem spune că aceasta este un act de cultura de interes public, cu implicatii urbanistice, economice, sociale si ecologice. Creaţia arhitecturală este menită să organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, avand obligatia de a-l insera armonios in mediul inconjurator, in respectul peisajelor naturale si al patrimoniului imobiliar.

Realizarea fiecărei construcţii, presupune zi de zi, luarea unor decizii de către specialişti, atât din punct de vedere al proiectării cât şi din cel al calităţii produsului de arhitectură, condiţii de execuţie (materiale, funcţionalităţi) etc. În culisele şantierului fiecărei construcţii sau ansamblu de clădiri se află, alături de ingineri şi alţi profesionişti, două personaje cheie: clientul (beneficiarul, investitorul) şi arhitectul (autor, şef de proiect).

Având la bază o experienţă de opt ani privind derularea unor proiecte similare împreună cu Camera Arhitecţilor din Ungaria, echipa de proiect a propus pentru anul 2013 realizarea unui pliant informativ adresat viitorilor investitori, tocmai pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre aceştia şi proiectanţi respectiv administraţia publică, prin creşterea gradului de informare a celor care participă la dezvoltarea urbană.


Europeanul de Arad

EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ             

Interviu realizat cu Arhitect Covăcescu Raluca – preşedinte Filiala Bihor a Ordinului rhitecţilor din România

De ce proiecte europene în domeniul arhitecturii?

La baza oricărei activităţi economice se află însăşi locul în care se desfăşoară aceasta, un spaţiu care trebuie definit, integrat şi adaptat tipologiei serviciului oferit. Din acest punct de vedere, în orice dezvoltare economică este implicată şi o societate de proiectare prin serviciile oferite comunităţii. Cooperarea transfrontalieră în domeniul arhitecturii, ca schimb de experienţă şi bune practici se impune şi este necesară prin prisma dezvoltării economice şi urbanistice a unui oraş. Cooperările transfrontaliere din ultimii ani au implicat numai diferiţi actori economici prin proiecte care vizau aspecte legate strict de execuţie sau produse finite, dar prin istoria unui oraş, a clădirilor acestuia, putem argumenta un dialog între colegii de breaslă, arhitecţi, din oraşe vecine graniţei de vest a României.

Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Teritorială Bihor a dezvoltat o cooperare transfrontalieră finanţată de Uniunea Europeană prin Programul De Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, Prioritatea 2 - Întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de graniţă, axa 2.1 Sprijinirea cooperării transfrontaliere în domeniul afacerilor, completat de co-finanţarea naţională a celor două state membre participante în program, Ungaria şi România, împreună cu organizaţia similară Camera Arhitecţilor din judeţul Hajdu Bihar – Ungaria, intitulat „Cross-border cooperation between architectural design organisations”. Valoarea totală a proiectului este 56.230 Euro din care partenerul lider are 32.378 Euro şi partenerul de proiect 23.852 Euro. Amintesc faptul că obiectul principal al proiectului a fost îmbunătăţirea competitivităţii economice şi dezvoltarea în domeniul proiectării de arhitectură din Oradea şi Debrecen, prin intensificarea colaborării celor două organizaţii profesionale, prin acţiuni şi schimburi de experienţă între societăţile de proiectare, pentru ca finalitatea să contribuie la dezvoltarea comună a zonei de cooperare transfrontalieră.

Cum au dat curs activităţilor proiectului colegii de breaslă?

Proiectul prin abordarea în cadrul activităţilor a fenomenelor comune transfrontaliere din domeniul proiectării, atinge un segment de afaceri şi beneficiari de servicii care pot să conducă spre o dezvoltare economică prin coeziune socială necesară la nivel local şi regional. În acest sens un exemplu solidar a fost dat de colegul meu domnul arhitect Feier Ioan, preşedintele Filialei Arad a Ordinului Arhitecţilor din România, prezent la Conferinţele Legislaţie, restaurare şi regenerare urbană în context transfrontalier Oradea-Debrecen din 28 Iunie 2012 şi Calitatea in arhitectura - viziune între administratia locală şi proiectanţi, desfăşurate la Oradea, şi care spunea ca, „un proiect transfrontalier în care se dezbat teme comune ale proiectelor de arhitectură poate să definească şi mai bine rolul construcţiilor de bună calitate pentru că, arhitecţii nu sunt doar cei care realizează arhitectura din postura de creator, ei sunt şi cei care formează, evaluează sau ghidează din poziţia de angajat public lucrările în domeniul construcţiilor. Acest exemplu al colegilor poate să deschidă o poartă de colaborare şi între filialele Ordinului, pe care cu siguranţă că o vom fructifica în viitoare acţiuni comune în favoarea celor două oraşe Oradea şi Arad.” În acelaşi context colegial, prezenţi la evenimentele proiectului au fost şi arhitecţi din Timişoara sau din judeţele Satu Mare, Baia Mare, Cluj etc. care au salutat iniţiativa filialei de a dezbate teme comune în vederea dezvoltării unui mediu urban european. O prezenţă importantă în cadrul proiectului a avut-o preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România Şerban Ţigănaş, care în prelegerea susţinută a punctat următoarele „Trei categorii generice sunt întotdeauna prezente şi determină realizarea arhitecturii: oamenii, în calitate de clienţi şi comunităţi care recepţionează arhitectura, arhitecţii cu toţi cei care contribuie la sectorul constructiilor şi guvernanţii, care stabilesc reguli, le aplica şi stimulează construirea. Felul în care aportul fiecăruia se face simţit poate conduce la o combinatorică şi infinită dar certă nevoie de armonie, convergenţă şi conlucrare. Ne dorim ca din acest dialog sa întelegem mai bine şansele şi dificultăţile dar mai ales să căpătam inspiraţie în ceea ce facem, pentru a dezvolta o arhitectura de calitate.”

Aşadar rolul organizaţiilor profesionale ca liant în promovarea arhitecturii de calitate este important?

În România formularea şi susţinerea Politicii pentru arhitectură ca parteneriat eficace între corpul profesional, administraţie publică şi comunităţi presupune un demers care trebuie dezvoltat. Politica de stat în domeniul arhitecturii are o menire pragmatică: să asigure confort şi securitate pentru cetăţeni intr-un mediu cultural şi identitar adecvat. În consecinţă, autorităţile publice – cea centrală şi cele locale - vor trebui să aşeze arhitectura la un nivel înalt pe agenda lor politică şi culturală şi, în felul acesta, să înlăture obstacolele din calea realizării unui mediu construit durabil, de bună calitate.

La nivel naţional de către Ordinul Arhitecţilor din România prin Politica pentru Arhitectură în România 2010-2015, ca document ce contribuie la cultura mediului construit şi calitatea vieţii.  În acest sens ca organizaţie profesională înfiinţată în baza unei legi speciale, Legea 184 din 2001 cu modificările şi completările ulterioare, avem obligaţia de susţine şi completa acest document. Argumentul principal al Politicii pentru Arhitectură în România derivă din faptul că arhitectura a fost întotdeauna un deziderat al întregii societăți în toate formele ei de organizare, de la individ, grup, comunitate, până la organizații private sau publice, angajate în economie sau în administrare și guvernare. Acest deziderat este cuprins în aspirații personale, manifeste și programe sau politici.

Cum s-a gestionat proiectul la nivel organizaţional?

Ca preşedinte al filialei, pot să declar că rolul importat în cadrul unui proiect îl are echipa, în cazul nostru, formată din conducerea organizaţiei (Popescu Sturz Vlad, Falub Cosmin etc.) managerul de proiect Lupşea Angela şi arhitecţii specialişti implicaţi pe fiecare activitate (Hagiu Ardian, Szasz Paul,  Pafka Ernest, Muth Octavian etc.). Concluzia finală este că temele discuţiilor nu s-au epuizat şi că toate eforturile celor care dezbat arhitectura au un scop unic, acela de a întelege arhitectura ca fenomen complex şi inseparabil de aspectele vieţii şi mai ales de a îşi aduce aportul ca aceasta să fie mai bună calitativ.  Cu cât tematica profesională în schimburile de experienţă este mai diversificată, ca multitudine de soluţii în tipul de construcţii, cu atât creşte numărul beneficiarilor produsului de arhitectură.

Ce avantaj a avut comunitatea orădeană din acest proiect?

Activităţile din cadrul proiectului au cuprins două conferinţe de specialitate, urmate de două expoziţii şi workshop-uri care au reflectat prin imagini şi discuţii nivelul arhitecturii orădene şi nu numai. Cooperarea transfrontalieră este acum vizibilă prin portalul www.arhitecthuro.ro, un site de specialitate, structurat cu meniuri uşor de accesat, vizibile, astfel încât toţi utilizatorii să obţină informaţiile de specialitate pe care le caută. Denumirea meniurilor va sugera natura informaţiilor pe care le transmite. De asemenea vor fi postate pe portal informaţii de interes general din domeniul construcţii, arte plastice, design si amenajări interioare şi peisagistice.

Finalul proiectului va fi prezentat în cadrul conferinţei de presă din 20 februarie 2013 printr-un catalog de proiecte de arhitectură comune ale Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Teritorială Bihor şi Camera Arhitecţilor din judeţul Hajdu-Bihar.

Un mesaj de final arădenilor?

“A ALEGE UN ARHITECT ÎNSEAMNĂ A ALEGE O COMPETENŢĂ RECUNOSCUTĂ DE LEGE”

Sunt lucruri pe care trebuie să le spunem pentru că, actorii economici din domeniul proiectării de arhitectură prin serviciile oferite se adresează unei comunităţi în ansamblu, rezultatele serviciilor fiind percepute ca imagine urbană a oraşului. Calitatea serviciilor oferite se va reflecta în timp într-o dezvoltare urbană de nivel european.

Menirea arhitectului este de a participa la tot ceea ce înseamnă amenajare spaţială, de la scară mare – teritorială, peisagistică etc. – la cea de detaliu, cu referire în special la activitatea de construcţii. Arhitectul intervine în domeniul construcţiilor noi, în cel al reabilitării, restaurării sau reconversiei construcţiilor vechi, în domeniul clădirilor publice, al celor de locuit, al celor agricole şi industriale, de învăţământ sau de cultură, culte etc.


JURNAL BIHOREAN

JB: Mai sunt orădeni care apelează la arhitect doar pentru ştampilă?

Intervenția mea se referă la sublinierea importanței colaborării reale cu un arhitect pe parcursul realizării unei investiții și mesajul meu aș dori sa ajungă la viitorii beneficiari ai unor servicii de proiectare. Spun colaborare reală, pentru că există situații când un cetățean care intenționează să edifice o casă, de pildă, va ajunge să apeleze la un arhitect doar pentru că i s-a spus că pentru obţinerea autorizaţiei de construire lucrarea trebuie să fie „ştampilată” de un arhitect. Este o abordare greșită, și de aici rezultă o serie de neajunsuri de care beneficiarul va ajunge să fie conștient prea târziu.  

JB: Ce facem când se „şantiereşte” aiurea lângă noi?

Într-o societate așezată, maturată și care funcționează pe principii sănătoase, există anumite profesii care sunt poziționate la locul lor binemeritat în mentalul colectiv al unei comunități. Așa cum domeniul sanitar sau educația trebuie să fie priorități la nivel de stat, așa și arhitectura trebuie să ocupe un loc corect atât în concepția utilizatorilor ei direcți, cât și a statului din care aceștia fac parte.

În acest sens, puţini cunosc faptul că domeniul de proiectare, este tratat la nivel naţional de către Ordinul Arhitecţilor din România prin Politica pentru Arhitectură în România 2010-2015, ca document ce contribuie la cultura mediului construit şi calitatea vieţii. În România formularea şi susţinerea Politicii pentru arhitectură ca parteneriat eficace între corpul profesional, administraţie publică şi comunităţi presupune un demers dezvoltat simultan pe mai multe orientări pragmatice.

JB: Pe plan local organizaţia profesională are iniţiative vis-a-vis de construcţiile din oraş ?

Una din orientările din anul 2012 a Ordinului Arhiteților din România-Filiala Bihor, a fost către o colaborare cu Camera Arhitecților din județul Hajdu-Bihar, prin derularea proiectului intitulat Cooperare transfrontalieră între organizații profesionale din domeniul arhitecturii - HURO/1001/329/2.1.2., finanţat de Uniunea Europeană prin Programul De Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 (www.huro-cbc.eu), completat de co-finanţarea naţională a celor două state membre participante în program, Ungaria şi România. Obiectul principal al proiectului este îmbunătăţirea competitivităţii economice şi dezvoltarea în domeniul proiectării de arhitectură din Oradea şi Debrecen, prin realizarea unei strategii comune, necesare atât pentru comunitate ca beneficiar al produsului de arhitectură cât şi pentru cel care concepe acest produs.

Cred că suntem de acord că produsul finit al arhitecturii este spațiul construit, acel spațiu în care ne petrecem mare parte din viață și a cărui calitate (sau lipsa ei) își pune amprenta mai mult sau mai puțin conștient (cert este că o face!) asupra calității vieții fiecăruia dintre noi. Din acest motiv nu ar trebui sa ne fie indiferent ce şi mai ales cum se construieşte în jurul nostru, fie că suntem dezvoltatori, beneficiari direcți ai construcției, administrație locala sau simpli i membrii ai unei comunitați.

JB: Ce câştigă orădenii din acest proiect?

Pentru a aduce în atenţia opiniei publice importanţa unui produs de arhitectură, am abordat în cadrul Proiectului transfrontalier şi tema exemplelor de bune practici în domeniul proiectelor de arhitectură, prezente acum pe simezele Galeriei de Arte Vizuale din Oradea, str. Repubilii nr. 15. Vizitatorii expoziţiei vor putea să observe că nivelul proiectării în Oradea nu este diferit faţă de cel al colegilor din Debrecen, ceea ce dă dovadă că breasla arhitecţilor este cu profesionalism reprezentată în judeţul Bihor şi cu atât mai mult putem pune în discuţie un subiect sensibil cum este cel al proiectelor de calitate. Lucrările prezentate abordează teme diverse, de la locuințe individuale sau colective la clădiri pentru servicii sau spații industriale, lăcașuri de cult, și-i invit pe această cale pe toți cei interesați să o parcurgă, nu vor regreta….

JB: De ce auzim, nu de puţine ori, că «e prea scump arhitectul...»?

Fie că este vorba de o casă de locuit, o școală sau orice altă investiție, realizarea unei construcții este un demers extrem de complex, etapizat, cu activități cărora trebuie să li se acorde maximă atenție de la bun început, astfel că produsul final, clădirea, să întrunească toate criteriile atât din punctul de vedere al investitorului, cât și al utilizatorului final și, nu în ultimul rând, al contextului în care este amplasată. Tot acest parcurs presupune un “dirijor” care să coordoneze într-un mod armonios toate specialitățile implicate. Acesta este arhitectul, iar alegerea sa trebuie să fie făcută cu atenția cuvenită. De ce este importantă alegerea încă de la început a unui arhitect? Pentru că prestația sa completă generează calitate, performanţă, economie de timp şi de bani.

Recomandat este ca primul contact cu arhitectul să se facă încă de la faza de intenție de achiziție a terenului, așa încât acesta să se poată pronunța în mod competent și avizat cu privire la potențialul terenului în raport cu investiția dorită și, nu în ultimul rând, cu posibilele restricții de construibilitate pe care un teren le poate avea.

JB: Se poate economisi timp pe partea de autorizare şi proiectare?

După achiziția terenului, se începe procesul de autorizare a investiției și, în paralel, activitatea de elaborare a proiectului tehnic de execuție. Ambele faze sunt etape complexe și extrem de importante, iar aportul real al arhitectului este determinant.

Procesul de avizare și autorizare a investiției presupune o serie de demersuri birocratice care, dacă nu sunt gestionate de un specialist, pot duce la prelungirea timpilor de așteptare până la momentul obținerii autorizației de construire. Proiectul tehnic de execuție este fundamental în ceea ce privește etapa ulterioară autorizării lucrării, și anume edificarea construcției, fază de importanță critică pentru întregul demers. Un proiect foarte bine documentat, întocmit și coordonat garantează un proces de construire fără surprize și cu păstrarea investiției în limitele de buget alocate.      

Implicarea arhitectului continuă și după autorizarea lucrărilor de construire și, pe lângă fazele obligatorii de urmărire a lucrărilor pe șantier prevăzute de lege, este indicat ca arhitectul să fie implicat și consultat pe tot parcursul derulării execuției, astfel încât să existe garanția respectării proiectului agreat inițial de beneficiar și autorizat de Primărie.

JB: Practic, îndemnaţi beneficiarii să se lase pe mâna arhitectului?

Este foarte important ca relația dintre beneficiar și arhitect să fie una de încredere. Atunci când acest aspect este îndeplinit, un arhitect bine pregătit va reuși să stabilească un flux de comunicare cu beneficiarul și va extrage acele informații relevante care sunt fundamentale pentru a realiza un proiect calibrat exact pe nevoile clientului. Nu de puține ori s-a întâmplat ca relația client-arhitect să depășească limitele unei colaborări formale, ajungând în mod natural la o relație de prietenie.

JB: Un mesaj de final?

Aş dori să reiterez recomandarea de a vedea în colaborarea cu arhitectul un parteneriat strategic pentru bunul mers al edificării unei clădiri, criteriu care să stea la baza alegerii acestuia. Efortul pe care un investitor îl va face pentru a beneficia de consultanţa unui arhitect este nesemnificativ în raport cu bugetul necesar realizării unei construcţii, însă contribuţia acestuia îşi va pune irevocabil amprenta asupra tuturor etapelor parcurse.

Vlad Popescu Sturz arhitect

 vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România-Filiala Bihor

 

 

 

 

 

 

 

 

  • Autentificare

  • Primaria Oradea

  • Consiliul Judetean

  • Stiri

Stiri filiala
Forrás, ill. további információk honlapunkon: http://hbmek.hu/
Forrás, ill. további információk honlapunkon: http://hbmek.hu/
Forrás, ill. további információk honlapunkon: http://hbmek.hu/
Forrás, ill. további információk honlapunkon: http://hbmek.hu/
Buletin informativ săptămîna 38/2017
According to the Guide for Applicants for 11/b "Enhancing institutional capacity of public authorities and stakeholders and efficient public administration by promoting legal and administrative cooperation and cooperation between citizens and institutions" the project applicants have to be entities falling into one of the following categories
Buletin informativ săptămâna 27/2017
Nagyvárad – A nagy király legendája újra életre kelt Makoldi Sándor alkotásain, melyeket kiállítottak Debrecen testvérvárosában.
Asociația Românănă de Dreptul Construcțiilor are deosebita plăcere de a vă invita, in data de 29 iunie 2017, la seminarul "Building Information Modelling. Realitati si Perspective".
Primaria Cracovia si Asociatia Arhitectilor Polonezi, Filiala Cracovia, va invita sa participati la concursurile din cadrul Bienalei Internationale de Arhitectura din Cracovia, care va avea loc la Centrul de Congrese ICE, in perioada 12-13 octombrie 2017.
Domeniu de activitate a biroului: constructii civile, industriale, reabilitarea patrimoniului construit, urbanism.
2017.június 19–23 közötti időszakban, az Interreg V-A Románia Magyarország Program Közös Titkársága Információs Napokat és Partnerkereső Fórumot szervez, a második pályázati felhívásokkal kapcsolatosan (a második Nyílt pályázati felhívás, valamint a második Stratégiai projektjavaslatokra vonatkozó pályázati felhívás).
MÉK HÍREI 20.06.2017
A Magyar Urbanisztikai Társaság pályázatot hirdet főiskolák és egyetemek urbanisztikai és ahhoz kapcsolódó témájú szakirányán végző alap- és mesterképzésben résztvevő hallgatók kiemelkedő szakdolgozatainak/diplomaterveinek díjazására. Határidő: 2017. október 31.
A Kárpátaljai Magyar Kulturális Szövetség Ifjúsági Szervezet fotópályázatot hirdet vidékünk épített örökségei témakörben.
A Holnap városáért Díj a helyi közösségek, helyi emberek követendő példáira hívja fel a figyelmet. Arra ösztönözve őket, hogy megvan minden képességük és készségük arra, hogy jobbra, szebbre törekedjenek. A pályázatokat május 30-ig lehet regisztrálni.
A Magyar Urbanisztikai Társaság és az ICOMOS Magyar Nemzeti Bizottság Egyesület meghirdeti a Köztérmegújítási Nívódíj 2016 pályázatot.
A pályázatok beküldési határideje: 2017. június 18. (éjfél).
A HAJDU Cégcsoport árbevétele 2015. évhez hason­lóan 2016-ban is 13,5 mrd Ft volt. Míg 2015-ben az árbevételéhez mindkét termelő cég (HAJDU Hajdúsági Ipari Zrt. és HAJDU Autotechnika Ipari Zrt.) azonos mértékben járult hozzá, addig 2016-ban az HAJDU Hajdúsági Ipari Zrt. ár­bevétele 10%-kal nőtt, ezzel a cégcsoport árbevételé­nek 55%-át generálta. Fennállásának 65. évében a cégcsoport 10 % feletti növekedést tervez.
Kis lépésnek, de óriási sikernek élem meg – nyilatkozta dr. Mikola Orsolya, a megbeszéléseken részt vevő FESZT-et képviselő jogász, – hogy megfontolták javaslatainkat, így 2017. június 1
Törvény a legutóbbi módosítása során a reklámhordozók elhelyezésére vonatkozó előírásokkal egészült ki.
Ezúton felhívjuk figyelmüket, hogy a MÉK 2017. május 19-i Küldöttgyűlése elfogadta az "Az egyszerű bejelentéshez kötött építési tevékenységhez szükséges kivitelezési tervdokumentáció tartalmi követelményei valamint a tervezői művezetés szabályai" szabályzat módosítását, amelyet a MMK által jóváhagyott 4.8. és 4.9. pontokkal egybeszerkesztve tesszük közzé.
A MÉK általi akkreditációja megtörtént: http://otir.mek.hu/index.php?m=&o=s&f=m&SID=3583
HBM ÉPKAM - H
A Debreceni Református Hittudományi Egyetem Művészeti Tanszéke KAR
A Romániai Építészek Rendje – Bihar Megyei Területi Kamarája tisztelettel meghívja Önt 2013. július 22. napjára, 13.00 órai (magyar idő szerint) kezdettel a Kamara kiállító termében (Nagyvárad, Republicii utca 15. szám) megrendezésre kerülő
Seria de concerte de muzică de cameră SoNoRo Conac se va desfășura din iunie până în septembrie 2013 în clădiri de patrimoniu restaurate din mai multe regiuni ale României, în scopul revitalizării și promovării moștenirii arhitecturale și culturale românești.
In prezent, Consiliul Concurentei are in derulare mai multe investigatii in care sunt implicate companii de constructii sau furnizori de materiale, toate declansate prin autosesizare.
Informatii actualizate despre proiecte, santiere, lucrari si investitii noi din constructii si instalatii
Inovatie in design, aplicatii multiple, iulie 2013
A Hajdú-Bihar Megyei Építész Kamara tagjainak jubileumi kiállítása a Fugában Megnyitó: 2013. május 29. 18.00
Link de redirectionare la stirile transfrontaliere
Revista presei 8-25 iunie 2013
Citeste online revista presei 6-20 mai 2013
Evenimente şi activităţi ale Camerei Arhitecţilor Hajdu Bihar - Debrecen.